duminică, 16 octombrie 2011

Muzice bizare - I. Munţi care facu muzică - PRIMA PARTE

Muntele Sinai - Jebel
"Lumea crede de multe ori aceea ce este imposibilu; asta este o greşeală; dară cându crede aceea ce este abia de crezutu, este ertatu; căci de multe ori, aceea ce este astăzi necredibilu, mâine va fi o faptă netăgăduită. În asemenea cazu se află munţii muzicali.

Celu d'întâiu care a vorbitu despre acestu fenomenu curiosu, era voiagiorul germanu Seezen. Elu s'a aflatu pe peninsula Sinai unde este un munte numitu "Djebel Nakus" (muntele Klopotu) despre care se zice de mai multe secule, o tradiţiune populară că în sânul acestui munte este îngropată o biserică a căruia călugări suntu chemaţi la slujbă chiaru prin muntele însuşi, care scoate sunete ca un clopotu.
Dupe voiagiorulu englezu Ward, unu asemenea munte care scoate sunete ca unu clopotu se află lângă oraşulu Tur la ţărmurile Mărei Roşie. Seezen a avutu curagiu şi s'a suitu pe acestu munte pe care l'a găsitu compusu de sigă (peatră nisipoasă) albă şi fragedă care, la amândouă laturile este acoperită parcă cu două panglice de nisipu moale. Acestu voiagioru a auzitu, într'adevăru nişte sunete particolare eşindu din acestu munte. Aceste sunete, întâia oară îi s'a părutu ca un zgomotu micu sau ca unu glasu subţire tremurându care, cându s'a făcutu mai tare, cându mai slabe, cându au încetatu cu totulu şi cându au începutu din nou. Daru cându acestu voiajoru s'a suitu pe vâna de nisipu care se află pe munte, atunci îi s'a părutu că parcă aceste sunete easă de sub picioarele sale. Daru mirarea lui cea mare era, cându s'a urcatu pe vârfulu muntelui şi a mişcatu nisipulu cu mâinile şi picioru. Atunci a începutu să auză un zgomotu aşa de tare şi de infernalu, încâtu îi s'a părutu că parcă pământulu tremură sub dânsulu; voiajorulu a rămasu parcă stâlpitu de surprize şi mirare.

Dupe acestu voiajoru eară a vizitatu acestu munte, anglezulu Gay de la Oxford. Dânsulu descrie acestu fenomenu întocmai ca voiajorulu Seezen, însă zice că glasulu tremurându care a auzitu la începutu, seamănă cu sunetulu unui clopotu.

Alu treilea voiajoru care a vizitatu acestu munte, este locotenentulu anglezu Welsted. Dânsulu zice că muntele sunătoru are o înălţime ca de 400 picioare şi că este în comunicaţiune cu malulu mărei (care se află la o depărtare de 3 1/2 mile angleze) printr'unu şiru de movile de nisipu. Lui i s'a părutu, glasulu nisipului sunătoru întocmai ca glasulu unei arpe numită Arpa lui Aeolus care cântă din sine noaptea; pe urmă cându s'a întăritu, aceste sunete îi s'au părutu ca urletulu unui tunetu de departe, care face că parcă totu muntele tremură. Stânca (peatra) pe care acest voiajoru a şezutu ca să auză această muzică bizară, a tremuratu şi cămilele pe care voiajorii s'a suitu pe munte, au fostu prinse d'o mare spaimă încâtu au vrutu să fugă.

În zilele noastre anglezulu Wart a vizitatu din nou acestu munte curiosu. Dupe dânsulu, drumulu care duce la acestu munte, trece peste o vână de nisipu care să suie încetu de la mare şi umblă pe unu felu de peatră poroasă plină cu aeru, în care vântulu şi apa au şi săpatu nişte vărgi adânci. Una dintr'aceste vărgi care avea o lăţime ca la 15 metre, a mersu până la vârfulu muntelui şi avea o povârnire de un unghiu de 40 până la 45 grade şi era la amândouă laturile parcă închisu cu ziduri naturale compuse de Sigă. La începutu, totu era liniştitu; pe urmă a începutu să se auză unu glasu subţire parcă de muzică care, cându se întări, cându să slăbi şi seamănă multu cu sunetulu unei flaute. Daru îndată, sunetele s'au făcutu atâtu de tare şi de zgomotoase încâtu semăna suneteloru unei orge şi totu muntele parcă a începutu să tremure. Daru a observatu că totudauna eşirea suneteloru era asosită cu o mişcare a nisipului de munte. De câte ori voiajorulu făcea unu pasu nainte, şi nisipulu umblându să se puie la locu a împlini groapa pricinuită dupe pasulu voiajorului, deatâtea ori a eşitu sunete şi glase muzicale din munte, ca şi apa eşind dintr'un izvor. Cu câtu câtăţimea nisipului pusu în mişcare era mai mare, cu atâtu şi sunetele era mai tare, mai pline şi mai melodioase."
- va urma -
Izvor: Isis sau Natura Jurnal pentru Răspândirea Ştiinţelor Naturale şi Exacte în toate clasele de Dr. Iulius Barasch (Anul 1858)

Niciun comentariu:

Definiţie...

Dragostea - rădăcina şi izvorul binelui - Sfântul Ioan Gură de Aur

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...