 |
| El Bramador - Chile |
"Unu altu asemenea munte muzicalu, descrie voiajorulu anglezu Alexandru Burnes care l'a vizitatu în anulu 1837. Acestu munte se află la o depărtare de 40 mile angleze de oraşulu Kobul în Persiea şi se numeşte Reg-Ravan (muntele mişcătoru). Acestu munte are o înălţime de 400 picioare, o povârnire de 40 grade şi o strată de nisipu albu, pe cându munţii vecinaţi suntu făcuţi de granitu. Aici iaru s'a observatu că, cându un oareşicare număru de oameni s'alunecă în josu peste acestu nisipu, atunci s'aude unu sunetu surdu ca de la o tobă; această observaţiune s'a făcutu deja în secolulu alu 15-lea.
Doi ani 'naintea observaţiunei a D-lui Burnes, unu altu voiajoru anume Charles Darwin a făcutu esperiinţe analoage în valea de la Hili lângă Copiapo. "Cându eramu în acestu oraşu, zice acestu voiajoru, auzeamu pe mai mulţi locuitori d'acolo că în vecinătate se află unu munte numitu El Bramador (urlătorulu). Atunci nu prea amu băgatu de seamă la această naraţiune, însă auzeam că acestu munte este acoperitu cu nisipu şi că acestu zgomotu se aude numai cându se sue oameni pe dânsu; va să zică, nişte împregiurări care se află şi la cei susu numiţi munţi sunători. Daru amu şi observatu la ţărmurile Braziliei că cându calulu meu umbla pe nisipulu grosu d'acolo, amu auzitu unu sunetu particularu, deşi nu prea tare".
Unu altu voiagioru anume D. Carl Meyer pomeneşte d'unu fenomenu analogu care l'a observat la California, adică că cându nisipulu cade josu prin umblarea oameniloru sau a animaleloru, atunci se aude un zgomotu tare ca d'unu clopotu mare.
Deunăzi s'a găsitu unu alu cincilea locu sunătoru pe insula mică Eigg ce se află pe ţărmurile apusene ale Scoţiei. Această insulă este făcută iaru de piatră de nisipu (sigă) albă şi subţire ca făina albă. La fiecare pasu ce amu făcutu pe acestu nisipu, zice geologulu Hugh Miller, amu auzitu unu mare zgomotu. Amu fost cu mai mulţi amici; fiecare din noi a scos unu sunetu particularu, dupe iuţeala şi greutatea pasului său, prin urmare noi toţi împreună prin umbletulu nostru, amu scosu un concertu armoniosu foarte curiosu. Neîncetatu au eşitu din nisipu unu zgomotu repetând "Vu, Vu".
Eată o muzică care o face Natura fără mână de omu; o muzică fără instrumente, fără virtuozi, fără auditoriu şi lucru celu mai bun, fără antreu."
Doi ani 'naintea observaţiunei a D-lui Burnes, unu altu voiajoru anume Charles Darwin a făcutu esperiinţe analoage în valea de la Hili lângă Copiapo. "Cându eramu în acestu oraşu, zice acestu voiajoru, auzeamu pe mai mulţi locuitori d'acolo că în vecinătate se află unu munte numitu El Bramador (urlătorulu). Atunci nu prea amu băgatu de seamă la această naraţiune, însă auzeam că acestu munte este acoperitu cu nisipu şi că acestu zgomotu se aude numai cându se sue oameni pe dânsu; va să zică, nişte împregiurări care se află şi la cei susu numiţi munţi sunători. Daru amu şi observatu la ţărmurile Braziliei că cându calulu meu umbla pe nisipulu grosu d'acolo, amu auzitu unu sunetu particularu, deşi nu prea tare".
Unu altu voiagioru anume D. Carl Meyer pomeneşte d'unu fenomenu analogu care l'a observat la California, adică că cându nisipulu cade josu prin umblarea oameniloru sau a animaleloru, atunci se aude un zgomotu tare ca d'unu clopotu mare.
Deunăzi s'a găsitu unu alu cincilea locu sunătoru pe insula mică Eigg ce se află pe ţărmurile apusene ale Scoţiei. Această insulă este făcută iaru de piatră de nisipu (sigă) albă şi subţire ca făina albă. La fiecare pasu ce amu făcutu pe acestu nisipu, zice geologulu Hugh Miller, amu auzitu unu mare zgomotu. Amu fost cu mai mulţi amici; fiecare din noi a scos unu sunetu particularu, dupe iuţeala şi greutatea pasului său, prin urmare noi toţi împreună prin umbletulu nostru, amu scosu un concertu armoniosu foarte curiosu. Neîncetatu au eşitu din nisipu unu zgomotu repetând "Vu, Vu".
Eată o muzică care o face Natura fără mână de omu; o muzică fără instrumente, fără virtuozi, fără auditoriu şi lucru celu mai bun, fără antreu."
- SFÂRŞIT -
Izvor: Isis sau Natura Jurnal pentru Răspândirea Ştiinţelor Naturale şi Exacte în toate clasele de Dr. Iulius Barasch (Anul 1858)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu