Definiţie...

Dragostea - rădăcina şi izvorul binelui - Sfântul Ioan Gură de Aur

marți, 20 septembrie 2011

Plantele Orhidee...



"Plantele Orhidee sunt în Botanică, aceea ce este cartea numită "O mie şi una de nopţi" în literatură. Adecă tocmai ca în numita carte găsimu o adunare din cele mai bizare istorii, aşa găsimu la o Orhidee o adunare din cele mai bizare forme de plante, nişte forme de flori aşa de stranii (ciudate) încât n'aru crede cineva la existenţa loru, dacă nu le'aru găsi în realitate în natură.
Eată cum se exprimă D. K. Muller despre aceste clase de flori. "Făptura şi formele acestor flori, zice acestu autoru, covârşeşte toate ce aru putea imaginaţiunea noastră să'şi imagine în sfera fiinţeloru fantastice şi imaginare. Aceste flori suntu toate compuse de şease foi, daru Natura a ştiutu să varieze făptura fieştecărei foi deosebite şi compoziţiunea loru împreună, încâtu au eşitu nişte forme încântătoare, extraordinare. Într'aceste flori găsimu unele care seamănă cu un pantofu de damă foarte elegantu, cu panglice şi un nodu graţiosu, sau că floarea are colori atâta de vii şi de strălucitoare încâtu seamănă cu rubinu, smaraldul, topaz şi alte pietre preţioase, atâta de rare şi de extraordinare încâtu nici fantezia orientală fierbinte a principesei în cartea "O mie şi una de nopţi" nu le prezintă în colori mai vii şi mai fantastice. Altă dată, o floare orhidee se prezintă ca o insectă, cu aripile sale întinse zburând încoace, încolo. Mâna botanistului tremură câteodată de surpriză şi de mirare cându va să ia în mână o spică de flori şi întâlneşte nişte albine, muşte, lăcuste, sau chiaru broaşte mici, sau capete de şerpi, de boi, de maimuţe sau a unui cavaleru cu cască şi toate aceste obiecte nu suntu în realitate altu nimicu decâtu flori care au îmbrăcatu forme stranii a acestoru obiecte. Ba încă, în sudul Americei există o speţă de flori orhidee (Peristeria) care seamănă într'atâta c'o porumbiţă cu aripi întinse, încâtu populii păgâni o venerează ca simbolulu zeetăţei amorului, pe cându creştinii d'acolo venerează această imagine ca prezentaţiunea a spiritului sanctu.
Florile orhidee, ori că stau dreptu în susu, sau că suntu atârnate în josu formându ca nişte ciorchine sau adunături de flori foarte plăcute. Unele orhidee suntu foarte roditoare; aşa se găseşte într'o grădină în Anglia o plantă orhidee (Dendrobium speciosum) care poartă două mii de flori. Nu există o coloare în lume care nu este reprezentată în orhidee; daru mai cu seamă se găseşte la aceste flori în privinţa coloriloru o armonie admirabilă care face că vederea acestoru plante este aşa de plăcută. Daru şi în parfumuri suave şi delicioase suntu bogate aceste flori. E destulu ca să numimu aici Vanilia care este şi ea unu felu de orhidee. Daru mai în genere, toate orhideele sunt aşa de odorante încâtu o singură plantă umple câteodată o florărie întreagă cu odoarea ei.
Aceste plante admirabile în felurimi de chipuri, crescu numai în climele cele mai calde (tropice); acolo (mai cu seamă în America tropicală) pădurile suntu pline cu orhidee care nu crescu pe pământu, ci susu pe arbori; căci suntu plante parazite care se nutrescu pe costulu altora. Nu e de descrisu, zicu voiagiorii, frumuseţea unei pădure virgine în sudulu Americei cu arborile sale seculare, cu palmierile sale gigantice, în mijloculu cărora suntu atârnate în aer nişte fiinţe bizare care formează în aceste imense regiuni, parcă un plafonu zugrăvitu cu felurimi de obiecte fantastice; aste suntu felurimi de orhidee atârnate susu pe arbori unde crescu.
Cultura orhideelor în climele noastre este camu costisitoare; căci cere o florărie d'o temperatură (căldură) foarte înaltă şi tot d'o dată unu aeru umedu. Cu toate acestea, suntu acumu în Europa nişte florării unde crescu mii de speţe de orhidee; căci, observă un botanistu, suntu acumu cunoscute mai multe speţe de orhidee, decâtu era cunoscutu speţe de plante în genere, nainte cu o sută de ani.
Cine daru va să admire pe pământu unu paradisu de flori exotice de felulu celu mai extraordinaru, să viziteze o florărie de orhidee. Tocmai atunci va pricepe aceea ce zice religiunea indieniloru "Dumnezeu vrându a face o poezie, a făcutu flori!"
Izvor: Isis sau Natura Jurnal pentru Răspândirea Ştiinţelor Naturale şi Exacte în toate clasele de Dr. Iulius Barasch (Anul 1858)

Print Friendly and PDFPrintPrint Friendly and PDFPDF

Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...