miercuri, 28 septembrie 2011

Răceala şi efectele ei - A TREIA PARTE

3. Un experiment de hidroterapie
"O altă experienţă a arătatu că pelea noastră este într'o relaţiune foarte intimă cu organele digestiunei (stomaculu şi intestinele) noastre. E cunoscutu că după o baie, avemu multă poftă de mâncare, apoi iaru e cunoscutu că, cându şi'a răcitu cineva picioarele, e prinsu de colică sau urdinare; daru cându şi'a răcitu şalele, e prinsu adeseori de dizenterie (lesenderie) cu sânge. Daru cându copiii 'şi răcescu burta, suntu expuşi a fi prinşi de vărsătură şi urdinare.
Mulţi oameni răcindu'se toţi d'o dată, totu nu se voru bolnăvi toţi d'unu felu, ci din contra unulu s.e. va fi atacatu de o peripneumonie, altu poate d'unu guturaiu, daru alu treilea d'o inflamaţiune în ureche. Asta provine de felurimi de predispoziţiuni care le au în corpulu loru. Proverbulu care zice: "unde e aţa slabă, acolo se rupe" se adeverează şi aici. Unulu care are unu peptu slabu sau care lucrează prea multu cu peptu (s.e. unu profesoru, unu advocatu, unu cântăreţu  ş.c.l.) voru dobândi o peripneumonie; daru unu altu care are unu capu slabu, va dobândi unu reumatismu în capu; pe cându altulu care are o predispoziţiune pentru guturaiu (mai cu seamă pleşuvi) voru dobândi unu bunu guturaiu; pe cându iaru unu altu cu unu stomacu slabu, va dobândi o urdinare sau o colică. Daru nu numai diferiţi indivizi, ci chiaru unu singuru omu răcindu'se mâine, nu va dobândi totu această boală care a dobândit'o eri după o răceală; căci natura omului se schimbă şi cu dânsa se schimbă şi predispoziţiunea diferiteloru organe pentru diferite boale.
Unii oameni cu o pele fină, transperinte, suntu născuţi cu o predispoziţiune pentru răceală; alţii o dobândescu printr'o educaţiune şi modulu traiului loru, mai cu seamă cându prea au obişnuitu pelea loru numai cu căldura păstrând'o c'o mare anxietate de orice vântulu ceva, răcoritoru; aceşti oameni se răcescu prea lesne şi pentru dânşii negreşitu nu e mai bine decâtu a alerga la metoda lui Priessnitz cu apă rece care va întări corpulu loru în contra predispoziţiunei pentru răceală.
Pentru a se păzi de răceală, mijloacele cele mai bune suntu: pasa de tranziţiuni repezi de diferite temperaturi, mai cu seamă să nu bea cineva apă rece cându este în transpiraţiune şi întărirea corpului prin uzagiu d'apă rece; însă aceasta cere o mare circumspecţiune, ca să nu se răcească cineva la începutu cându nu e încă obişnuitu cu rece.
Până acumu am vorbitu de răceala produsă prin cauzele fizice; daru suntu şi răceli produse prin cauze morale. Cine nu ştie că unu omu care are frică de ceva, tremură de răceală? Cine nu'şi aduce aminte că auzind citindu seara vr'o istorie teribilă (s.e. de stafii şi de morţi înviaţi) că pelea lui se face aspră (pelea de gâscă) încâtu părulu i se zbârleşte? Cine din lectorii noştri care erau odată studenţi nu'şi aducu aminte de răceala neplăcută care au simţitu în luna lui Iunie în ziua examenului anualu, măcaru că afară lumea se văita d'o căldură prea mare? Apoi cine earu din stimaţii lectorii noştri care au avutu odată a face cu "oameni mari", nu'şi aducu aminte cumu pelea loru s'a făcutu "o pele de gâscă", cându aceea oameni mari de care depinde soarta loru, i'au primitu odată "foarte rece"? Toate aceste fenomene nu mai intră în sfera articulului igienicu d'astăzi şi medicina nu poate să facă aici altu nimicu decâtu a ura tineriloru să scape de răceală în luna lui Iunie şi tot d'o dată a ura tuturor oamenilor a nu avea trebuinţă de "anticameri", sau cel puţin a nu fi primitu rece acolo."
- SFÂRŞIT -
Izvor: Isis sau Natura Jurnal pentru Răspândirea Ştiinţelor Naturale şi Exacte în toate clasele de Dr. Iulius Barasch (Anul 1858)


Niciun comentariu:

Definiţie...

Dragostea - rădăcina şi izvorul binelui - Sfântul Ioan Gură de Aur

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...