Definiţie...

Dragostea - rădăcina şi izvorul binelui - Sfântul Ioan Gură de Aur

sâmbătă, 10 septembrie 2011

Victoria Regia sau regina planteloru...


"Animalele terestre 'şi'au regele loru, acesta este leul; paserile în aer iar 'şi'au regele lor, acesta este vulturul. Chiar mica albină s'a constituitu într'o monarhie şi 'şi'a alesu o regină; de ce daru plantele să nu aibă unu "suveranu"? Daru eată că plantele, în toate chipurile mai delicate decât animalele 'şi'au ales o regină în loculu unui rege; o plantă dulce frumoasă şi  suavă în loculu leului, acestui suveran sângerosu şi în loculu vulturului, acestui rege hrăpitoru.
Domeniul apei a biruitu totdeauna pe domeniul continentului. Nu numai că regiunea apei e de trei ori mai mare decât regiunea continentului, apoi şi  toate fiinţele organice care trăiesc în domeniul apei, suntu multu mai mari şi mai gigantice decât aceia în domeniul continentului. Elefantulu, cel mai mare animal terestru, nu e nimicu lângă o Balenă, care ajunge la o mărime de 70 până la 100 picioare. Daru şi între plante, arborile terestru celu mai mare adică Pinus (bradul) din Australia şi alte clime calde, deşi ajunge la înălţimea gigantică de 200 până la 250 picioare, totu nu ajunge la mărime unora plante de mare din genulu "fucus" care au câteodată mărimea fabuloasă de 400 picioare (s.e. fucus macropyrus).
Daru şi în privinţa floriloru, apa nu rămâne îndărătu; căci deşi în genere, nenumeroasele flori de colori variabile şi d'odoare suavă crescu pe uscatu, însă şi marea are o mulţime de plante care îi suntu proprii, admirabile pentru frumuseţea loru particulară, cu care acopere fundulu oceanului făcându'lu parcă unu parteru de flori din cele mai bogate colori.
Planta Victoria regia, care botaniştii o numescu acumu Regina floriloru meritează cu dreptu cuvântu, această numire. Domnia îi se cuvine prin majestatea mărimei ei.
Să'şi imagine cineva o plantă acvatică crescându într'unu bazinu d'apă caldă, avându flori atâtu de gigantice, încâtu o foae ajunge la o mărime de 3 stânjeni şi la o grosime aşa de mare încâtu un copilu de 10 ani poate să stea pe o foae şi să n'o rupă! Apoi şi făptura unei asemenea foae este extraordinară. Partea de susu este netedă şi lucitoare şi noată peste apă, daru suprafaţa de josu a foii băgată în apă este făcută ca cea mai delicată sită, însă găurile acestei site suntu umplute c'o materie verde (paranhimulu foii). Daru pe margine, această foae gigantică este încongiurată c'o galerie de giuru împregiuru; aşadat foaia prezintă o luntre perfectă în care poate să şează unu omu.
Daru calitatea cea mai preţioasă şi cea mai grandioasă arată floarea acestei plante. Boboculu ei are mărimea unui capu de copilu; apoi se desface curându şi parcă neprevăzutu, de multe ori într'o noapte cu unu mare zgomotu, atunci dimineaţa floarea desfăcută prezintă spectaculu celu mai admirabilu. Sute de foi (petale) albe ca zăpada, încongiură marginea parcă cu unu firu roşiu de coloarea stacojie, şi toate fiindu d'o mărime neobişnuită, formează interiorulu acestei flori care atunci are unu diametru d'unu picioru şi mai bine! Să'şi imagine cineva o floare de mărimea extraordinară a unui picioru şi d'aceste calităţi briliante şi o să se explice favorulu celu mare şi admiraţiunea generală, care această plantă a dobânditu în puţini ani de cându a descoperit'o.
Acumu încă ceva despre istoria acestei plante.
Nainte câţiva ani, doi călători ştiinţifici Englezi au descoperit'o în Mexico unde creşte în mijloculu bălţiloru (precumu planta Nimfea sau Lotos). Cu mare pericol s'au apropiatu la acestu locu, însă dorinţa d'a admira d'aproape această regină a plantelor, s'au făcut că oamenii au uitatu de pericolu şi au mersu în luntre la dânsa d'unde au luatu şi sămânţa ca să transporteze în florăriile Europei. Dar în onoarea reginei loru. Englezii au datu acestei plante numirea de Victoria Regia. Toată lumea a aplaudatu la această numire, cându s'au încredinţatu că această plantă este într'adevăru regina planteloru, biruindu'le pe toate.
De atunci au încercatu întâiu la vestita grădină de Keiv lângă London şi a semănatu acolo seminţele acestei plante; însă fiindcă cere unu bazinu de apă caldă ca să crească acolo, de aceea a făcutu acolo dinadinsu o florărie mare umplută cu unu bazinu d'apă caldă pentru această plantă, care a reuşit bine acolo şi London au avut peste puţinu, ocaziunea a admira această descoperire nouă strălucitoare a ştiinţelor naturei. De la London, cultura acestei plante acvatică gigantică a trecutu la Gent în Belgia apoi la Parisu şi în cele dupe urmă şi la grădina imperială de la Schoenbrun lângă Viena; însă, precumu amu zisu, cultura acestei plante este foarte cheltuitoare şi e permisă numai oameniloru mari care poate să cheltuiască sume mari în grădina loru. Parcă că această floare regină 'i place a avea numai a face cu regii şi ceilalţi oameni mari. Daru oricumu, cu totu gustulu ei aristocraticu, planta aceasta merită admiraţiunea tuturora, măcaru celoru mai mari democraţi. De aceea şi Americanii din Staturile Unite, aceşti republicani purişti care nu voru să ştie de nici un respectu pentru vr'un cap coronat, se închină la majestatea acestei regine plantare şi  pretind că aceasta n'a atentatu până acumu între nimicu la instituţiunile liberale ale marelui Washington."
Izvor: Isis sau Natura Jurnal pentru Răspândirea Ştiinţelor Naturale şi Exacte în toate clasele de Dr. Iulius Barasch (Anul 1858)

Print Friendly and PDFPrintPrint Friendly and PDFPDF

Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...