Povestea lui Jack O’Lantern
Jack O’Lantern este numele dovleacului care lumineaza casele in noaptea de Halloween. Originea sa este relatata de o poveste irlandeza, despre un barbat numit “Zgircitul Jack “. Acesta a baut cu Diavolul si, cum nu vroia sa plateasca pentru bautura, l-a convins sa se transforme intr-o moneda de aur pentru a putea plati. Dar Jack a pastrat moneda si a pus-o intr-un buzunar alaturi de o moneda de argint, care facea imposibil ca Diavolul sa isi revina la starea initiala. Jack l-a eliberat, in cele din urma, pe Diavol, cu promisiunea ca acesta sa nu il deranjeze timp de un an, iar in cazul in care va muri, sa nu ii revendice sufletul. In anul urmator, Jack l-a ademenit pe Diavol si l-a rugat sa se urce intr-un copac pentru a-i aduce un mar. Intre timp, Jack a scrijelit pe scoarta copacului semnul crucii si Diavolul nu a coborit din copac pina nu i-a promis ca nu il va deranja timp de zece ani. La scurt timp, Jack a murit iar Dumnezeu nu l-a primit in Rai. Nici Diavolul, asa cum s-au inteles, nu l-a primit in Iad, nerevendicindu-i sufletul. L-a trimis afara, in noapte, doar cu un carbune aprins care sa ii lumineze drumul. Jack a pus carbunele intr-un nap si, de atunci, calatoreste pe Pamint. O data ajunsi in America, irlandezii au adus cu ei obiceiul de a face napi luminosi si de a-I pune in geam, pentru a speria spiritele mortilor si pe cel al lui Jack. Aici au descoperit dovleacul, perfect pentru a-l transforma in “Jack O'Lantern”.
Se afișează postările cu eticheta sărbătoare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sărbătoare. Afișați toate postările
sâmbătă, 25 octombrie 2008
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN SPAŢIUL ANGLO-AMERICAN
Povesti de Halloween
O poveste celtica spune ca in ultima zi a lunii octombrie spiritele celor care au murit se intorc in cautarea corpurilor in care sa traiasca in urmatorul an. Aceasta este singura lor speranta de a mai trai dupa moarte. In aceasta zi, pentru celti incepe un nou an, se sfirseste "sezonul soarelui", lasind loc "sezonului intunericului si frigului". In timpul noptii, numita Samhain, dupa numele zeului mortilor, toate legile timpului si spatiului sint suspendate permitind spiritelor sa ia contact cu cei vii.
Cui i-ar fi placut sa fie posedat de spiritele mortilor? In noaptea de 31 octombrie, focurile in case se stingeau, pentru ca sufletele calatoare sa gaseasca locuinte reci si intunecate, iar taranii se imbracau in costume inspaimintatoare, pentru a le alunga. A doua zi, celtii aprindeau focul de la o sursa comuna, focul druidic, ce ardea in Usinach, in centrul Irlandei.
Romanii au preluat aceste practici de la britanici si le-au adaptat, suprapunindu-le peste Sarbatoarea Pomonei, zi inchinata zeitei fructelor si gradinilor.
Ritualurile specifice zilei de 31 octombrie au prins contur in timp, o data ce sarbatoarea a capatat noi influente. In anul 1835, Biserica Romano-Catolica a transformat ziua de 1 noiembrie intr-o sarbatoare crestina, care celebreaza toti sfintii. Aceasta zi era numita Ziua Tuturor Sfintilor, sau Hallowmas, sau All Hallows. Decenii mai tirziu, Biserica a stabilit o sarbatoare si in 2 noiembrie, Ziua Tuturor Sufletelor, destinata celebrarii celor morti. Era sarbatorita cu numeroase focuri si parade la care oamenii participau imbracati in ingeri, sfinti sau diavoli.
Dar raspindirea crestinismului nu i-a facut pe oameni sa-si uite vechile lor traditii. In ajunul zilei de All Hallows, pe 31 octombrie, oamenii au continuat sa celebreze festivalurile de Samhain si Sarbatoarea Pomonei. De-a lungul anilor, traditiile tuturor acestor sarbatori s-au combinat. 31 octombrie a devenit cunoscuta ca All Hallow Even, apoi All Hallow's Eve, Hallowe'en, si, in cele din urma - Halloween.
Halloween-ul pe care americanii il sarbatoresc in zilele noastre include toate aceste influente: merele, nucile si alte produse agricole specifice Zilei Pomona; pisicile negre, magia, spiritele rele si moartea specifice festivalului Samhain si, in cele din urma, stafiile, scheletele si craniile specifice Zilei Tuturor Sufletelor si Zilei Tuturor Sfintilor.
Sarbatoarea Halloween a ajuns in America la inceputul anilor 1800, o data cu imigrantii irlandezi. Cum aici sistemul protestant era foarte rigid, celebrarea Zilei Tuturor Sufletelor era limitata la zona coloniilor din sudul tarii. Americanii au preluat treptat – treptat aceasta sarbatoare, dar abia in 1846, cind un mare val de imigranti irlandezi a sosit in America, obiceiurile de Halloween au devenit populare.
Obiceiul trick-or-treating, pastrat in zilele noastre, pare sa vina de la sarbatoarea romano-catolica. Se spune ca de Ziua Tuturor sufletelor, crestinii mergeau din casa in casa pentru a cere “prajiturele pentru suflete”, bucati de piine, in forma patrata, ornata cu stafide. Cu cit primeau mai multe prajiturele, cu atit mai multe rugaciuni spuneau acestia pentru sufletele mortilor, astfel incit acestea sa ajunga in Rai.
La sfirsitul anilor 1800, a existat o miscare care a transformat ziua de Halloween dintr-o sarbatoare religioasa intr-una a comunitatii. O data cu trecerea timpului, cel mai comun mod de a sarbatori aceasta zi era prin petreceri, cu jocuri, mincare si, desigur, costume. Pina la inceputul secolului 20, semnificatia si superstitiile sarbatorii s-au pierdut, raminind placerea de a sarbatori. In anii ’50, sarbatoarea a devenit, in special, a tinerilor, iar celebrarea s-a mutat din centrele special amenajate in case.
O noua traditie americana s-a nascut si continua sa se dezvolte. Astazi, americanii cheltuiesc aproape 7 miliarde de dolari pentru a sarbatori Halloween, a doua sarbatoare a Americii, ca amploare, dupa Craciun.
O poveste celtica spune ca in ultima zi a lunii octombrie spiritele celor care au murit se intorc in cautarea corpurilor in care sa traiasca in urmatorul an. Aceasta este singura lor speranta de a mai trai dupa moarte. In aceasta zi, pentru celti incepe un nou an, se sfirseste "sezonul soarelui", lasind loc "sezonului intunericului si frigului". In timpul noptii, numita Samhain, dupa numele zeului mortilor, toate legile timpului si spatiului sint suspendate permitind spiritelor sa ia contact cu cei vii.
Cui i-ar fi placut sa fie posedat de spiritele mortilor? In noaptea de 31 octombrie, focurile in case se stingeau, pentru ca sufletele calatoare sa gaseasca locuinte reci si intunecate, iar taranii se imbracau in costume inspaimintatoare, pentru a le alunga. A doua zi, celtii aprindeau focul de la o sursa comuna, focul druidic, ce ardea in Usinach, in centrul Irlandei.
Romanii au preluat aceste practici de la britanici si le-au adaptat, suprapunindu-le peste Sarbatoarea Pomonei, zi inchinata zeitei fructelor si gradinilor.
Ritualurile specifice zilei de 31 octombrie au prins contur in timp, o data ce sarbatoarea a capatat noi influente. In anul 1835, Biserica Romano-Catolica a transformat ziua de 1 noiembrie intr-o sarbatoare crestina, care celebreaza toti sfintii. Aceasta zi era numita Ziua Tuturor Sfintilor, sau Hallowmas, sau All Hallows. Decenii mai tirziu, Biserica a stabilit o sarbatoare si in 2 noiembrie, Ziua Tuturor Sufletelor, destinata celebrarii celor morti. Era sarbatorita cu numeroase focuri si parade la care oamenii participau imbracati in ingeri, sfinti sau diavoli.
Dar raspindirea crestinismului nu i-a facut pe oameni sa-si uite vechile lor traditii. In ajunul zilei de All Hallows, pe 31 octombrie, oamenii au continuat sa celebreze festivalurile de Samhain si Sarbatoarea Pomonei. De-a lungul anilor, traditiile tuturor acestor sarbatori s-au combinat. 31 octombrie a devenit cunoscuta ca All Hallow Even, apoi All Hallow's Eve, Hallowe'en, si, in cele din urma - Halloween.
Halloween-ul pe care americanii il sarbatoresc in zilele noastre include toate aceste influente: merele, nucile si alte produse agricole specifice Zilei Pomona; pisicile negre, magia, spiritele rele si moartea specifice festivalului Samhain si, in cele din urma, stafiile, scheletele si craniile specifice Zilei Tuturor Sufletelor si Zilei Tuturor Sfintilor.
Sarbatoarea Halloween a ajuns in America la inceputul anilor 1800, o data cu imigrantii irlandezi. Cum aici sistemul protestant era foarte rigid, celebrarea Zilei Tuturor Sufletelor era limitata la zona coloniilor din sudul tarii. Americanii au preluat treptat – treptat aceasta sarbatoare, dar abia in 1846, cind un mare val de imigranti irlandezi a sosit in America, obiceiurile de Halloween au devenit populare.
Obiceiul trick-or-treating, pastrat in zilele noastre, pare sa vina de la sarbatoarea romano-catolica. Se spune ca de Ziua Tuturor sufletelor, crestinii mergeau din casa in casa pentru a cere “prajiturele pentru suflete”, bucati de piine, in forma patrata, ornata cu stafide. Cu cit primeau mai multe prajiturele, cu atit mai multe rugaciuni spuneau acestia pentru sufletele mortilor, astfel incit acestea sa ajunga in Rai.
La sfirsitul anilor 1800, a existat o miscare care a transformat ziua de Halloween dintr-o sarbatoare religioasa intr-una a comunitatii. O data cu trecerea timpului, cel mai comun mod de a sarbatori aceasta zi era prin petreceri, cu jocuri, mincare si, desigur, costume. Pina la inceputul secolului 20, semnificatia si superstitiile sarbatorii s-au pierdut, raminind placerea de a sarbatori. In anii ’50, sarbatoarea a devenit, in special, a tinerilor, iar celebrarea s-a mutat din centrele special amenajate in case.
O noua traditie americana s-a nascut si continua sa se dezvolte. Astazi, americanii cheltuiesc aproape 7 miliarde de dolari pentru a sarbatori Halloween, a doua sarbatoare a Americii, ca amploare, dupa Craciun.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
