vineri, 3 decembrie 2010

Cartea Ştiinţei Muzicii de Dimitrie Cantemir-Formaţia Hesperion XXI condusă de Jordi Savall

Ascultaţi aici CD-ul. Audiţie plăcută!
"Ascultăm un disc cu totul special, ieşit din tiparele muzicii clasice pe care o ascultăm de obicei. Discul, lansat în 27 octombrie 2009, a fost înregistrat de celebra formaţie Hesperion XXI, condusă de Jordi Savall. Iar ceea ce veţi asculta este un anumit tip de muzică clasică.

Care este legătura dintre muzică clasică, Savall şi un nume românesc? Răspunsul este: Dimitrie Cantemir, autorul, printre altele, al unei culegeri de muzică clasică turcă – Cartea Ştiinţei Muzicii, înregistrată de Jordi Savall şi formaţia sa, alături de invitaţii lor, muzicieni la instrumente tradiţionale provenind din Turcia, Armenia, Israel, Maroc şi Grecia.
Toţi români ştiu de la şcoală că Dimitrie Cantemir a fost unul dintre domnitorii Moldovei. A trăit între 1673 şi 1723 şi a condus Moldova pentru scurte perioade, în două rânduri. Şi-a petrecut 17 ani din viaţă la Istanbul, de când avea 15 ani, ca zălog al tatălui său pe lângă Înalta Poartă. Însă ca domn al Moldovei, a orientat politica ţării împotriva Imperiului otoman, ca aliat al Rusiei, ţara unde de altfel s-a şi stins din viaţă, în exil.
Adevărat spirit enciclopedic, Dimitrie Cantemir este unul dintre primii mari cărturari români, studiile sale extrem de pertinente fiind realizate în zona filosofiei, literaturii, istoriei şi, paradoxal, poate muzicii.
„Cartea Ştiinţei Muzicii”, scrisă de Dimitrie Cantemir în perioada când a locuit la Istanbul, este de fapt unul dintre primele, dacă nu chiar primul document muzicologic original important din istoria muzicii.
Conţine 355 de compoziţii, dintre care 9 îi aparţin chiar lui Cantemir, într-o notaţie inventată chiar de cărturarul român şi este o oglindă fidelă a stilului muzicii otomane din secolul al XVII-lea surprins în toată bogăţia şi rafinamentul său. Aşa realizăm că de fapt Istanbulul secolului al XVII-lea era un creuzet în care se amestecau felurite expresii muzicale, musulmane sau creştine, pentru a realiza un stil unic. De fapt, Istanbulul secolului al XVII-lea rămâne o continuare ideatică a spiritului Bizanţului, pe care otomanii îl cuceriseră în 1453. Şi nu trebuie să uităm că după cucerirea Bizanţului, Mahomed al II-lea a invitat vechile familii greceşti să revină în oraş, ceea ce s-a şi întâmplat, cartierul Fanar fiind un nucleu al creştinismului în cosmopolitul Istanbul.
În muzica pe care o veţi asculta, toate acestea transpar din sonorităţile muzicilor culese sau, unele chiar compuse de Dimitrie Cantemir. Pentru că în alt fel decât cultura occidentală şi muzica cântată la Istanbul are un rafinament la care noi românii cred că putem vibra în mod special, aşa cum a făcut-o şi Dimitrie Cantemir, care de altfel politic, a avut o cu totul altă orientare decât spre Poarta Otomană. Iar formaţia Hesperion XXI, condusă de Jordi Savall reuşeşte să surprindă în tuşe foarte vii specificul acestei muzici, restituindu-ne un original autentic, nu o reinterpretare în spirit occidental, şi în acelaşi timp foarte departe de reinterpretările autohtone ale muzicii orientale pe care încă le mai auzim la colţ de stradă şi ne poluează fonic existenţa.
De menţionat că, un rol important în munca de documentare ce a condus la realizarea acestui CD l-a avut şi românul Stefan Lemny, autor al unui tratat despre familia Cantemir, în prezent bibliotecar la Biblioteca Naţională a Franţei, autor şi al bookletului CD-ului."
Izvor: Radio România Muzical

miercuri, 16 iunie 2010

Lacul de Mihai Eminescu



"Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Şi eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,
Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;

Să plutim cuprinşi de farmec
Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foşnească,
Undoioasa apă sune!


Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr."

duminică, 21 februarie 2010

Maria PETER: Zis-o mama ca m-a da + Vine, vine ghezesu'

"Zîs-o mama, că m-a da
Zîs-o mama, că m-a da
După cel cu cetera
El a zice, eu-oi juca
Ai, hai, dorule, hai !

Ceteraş cu strune bune
Ceteraş cu strune bune
Duce-m-oi cu tine-n lume
Duce-m-oi cu tine-n lume
Ai, hai, dorule, hai !

Mă tem că ne-or pune nume
Mă tem că ne-or pune nume
Ţie grâu, mie tăciune,
Ţie grâu, mie tăciune
Ai, hai, dorule, hai !

Ţie grâu din cel ales
Ţie grâu din cel ales
Mie pleavă de ovăz
Mie pleavă de ovăz
Ai, hai, dorule hai !
Ţie grâu de primăvară
Mie pleavă de secară
Ai, hai, dorule, hai !"


 "Vine, vine, ghezeşu’
Vine, vine, hăpt amu’
Şi-mi aduce pe mândru’
Şi-mi aduce pe mândru’
Di di li, di li di di
Di di li şi da da da, măi

Badea meu i-i-n cătănie
Şi se-nvaţă amu’ a scrie
Tăt a scrie şi-a-nvăţa
Ş-a veni şi m-a lua
Di di li, di li di di
Di di li şi da da da, măi

Fost-am şi eu domn odată,
Când am fost la judecată,
Când m-am dus cu ghezeşu’,
Cum se duce tot omu’
Di di li, di li di di
Di di li şi da da da, măi

Vine, vine, ghezeşu’
Vine, vine, hăpt amu’
Şi-mi aduce pe mândru’
Şi-mi aduce pe mândru’
Di di li, di li di di
Di di li şi da da da, măi !"

Lolo GULERAN - Frunza verde ogristeana

joi, 28 ianuarie 2010

Alexandru GROZUTA - De ce m-ati dus de langa voi (Batrani)



"De ce m-aţi dus de lângă voi,
De ce m-aţi dus de-acasă?
Să fi rămas fecior la plug,
Să fi rămas la coasă.

Atunci eu nu mai rătăceam
Pe-atâtea căi răzleţe,
Şi-aveaţi şi voi în curte-acum
Un stâlp la bătrâneţe.

M-aş fi-nsurat când isprăveam
Cu slujba la-mpăratul,
Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi...
Cum m-ar cinsti azi satul...

Câţi ai avea azi dumneata
Nepoţi, să-ţi zică: "Moşu..."
Le-ai spune spuză de poveşti...
Cu Împăratul Roşu...
. . . . . . . . . . . . . .
Aşa... vă treceţi, bieţi bătrâni,
Cu rugi la Preacurata,
Şi plânge mama pe ceaslov,
Şi-n barbă plânge tata..."

vineri, 8 ianuarie 2010

Gheorghe ZAMFIR - Doina lui Petru Unc

Lucretia CIOBANU - Dragu mi-i padurea vara


"Dragu mi-i pădurea vara...
Şi doina cântată sara...
Care mi-o cânta măicuţa, măi...
Când în braţă mă purta, măi...
Când în braţă mă purta, măi...

Că mă punea în legănelu...
Şi m-agăţa în stejerelu...
Vântul creanga o mişca, măi...
Şi pe mini mă adormea, măi...
Şi pe mini mă adormea, măi...

Toată ziua între hotare...
Mai la umbră, mai la soare...
Codru frunza-şi legăna, măi...
Şi măicuţa mea cânta, măi...
Şi măicuţa mea cânta, măi...

Bate vânt încetişoru...
C-aici doarme-un pruncuşoru...
Pe care ploaia l-o spălatu...
Şi soarele l-o uscatu...
Şi soarele l-o uscatu...
Pe care ploaia l-o spălatu...
Şi soarele l-o uscatu...
Şi soarele l-o uscatu..."

Definiţie...

Dragostea - rădăcina şi izvorul binelui - Sfântul Ioan Gură de Aur

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...