Se afișează postările cu eticheta linişte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta linişte. Afișați toate postările

miercuri, 6 iulie 2011

"Când îmi porunceşti să cânt" de Rabindranath Tagore

"Când îmi porunceşti să cânt,
mă semeţesc de trufie;
dar privesc spre faţa Ta
şi lacrimile-mi umplu ochii.
Tot ce-i aspru şi urât în viaţa mea
se preface-n armonie
şi veneraţia mea îşi întinde aripile
ca o pasăre bucuroasă în zboru-i pe mare.
Ştiu că îţi place cântecul meu.
Ştiu că, drept cântăreţ, am învoire-n faţa Ta.
Cântul meu înaripat ajunge la Picioarele Tale
pe care nu mai nădăjduiam să le ating.
Îmbătată de această bucurie de-a cânta,
îmi pierd firea şi Te numesc prieten,
pe Tine, Dumnezeul meu!"

miercuri, 16 iunie 2010

Lacul de Mihai Eminescu



"Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Şi eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,
Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;

Să plutim cuprinşi de farmec
Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foşnească,
Undoioasa apă sune!


Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr."

duminică, 19 octombrie 2008

Poem de Kahlil Gibran - fragment


"....Sufletul vostru, adeseori, este un câmp de luptă, unde raţiunea şi judecata
se înfruntă cu pasiunile şi poftele voastre.
Pot fi eu pacificatorul sufletului vostru, spre a schimba ura şi duşmănia din
voi în unitate şi melodie?
Dar cum aşi reuşi, afară numai dacă voi înşivă nu sunteţi, de asemeni,
liniştitorii, ceva mai mult, prieteni ai chipului vostru interior?
Raţiunea şi pasiunea sunt cârma şi pânzele sufletului vostru mereu
navigând.
Dacă pânzele şi cârma voastră se rup, nu puteţi decât să vă clătinaţi pe
valuri la întâmplare, ori să rămâneţi prinşi în impas în mijlocul mării,
Fiindcă raţiunea, de una singură domnind, restrânge întregul elan; şi
pasiunea, liber lăsată, e o flacără arzând până la propria-i mistuire....."

sâmbătă, 11 octombrie 2008

Sărut mâna, măicuţa mea...

"Sarut mana, maicuta mea, Sunt eu, cel din pantecele tau, care-ti soptesc la ureche cat sunt de speriat, de trist si de indurerat pentru ca vrei sa ma omori, crezand ca-ti sunt o grea povara... Dar tu nu stii cat e de greu sa nu-ti aud cantecul de leagan, sa nu ma bucur de mangaierile tale, sa nu iti vad chipul tau, maicuta draga. Cat as vrea sa ma cuibaresc la pieptul tau izvorator de tihna, liniste, pace si bogata dragoste! Ce puternici am putea fi impreuna si cum am invinge toate necazurile si mai ales ce frumoasa ar fi viata alaturi de tine. As vrea si eu sa ma pot bucura de frumusetea cerului senin, sa alerg cu voiosie prin campul inflorit, sa-ti impletesc mandra cununita si sa tresar nedumerit de ciripitul vesel al vrabiilor certarete... Ti-as incanta sufletul cu multe ghidusii, iar dragalaseniile mele ti-ar descreti fruntea in clipele de cumpana. Te-as ocroti si m-as face scut impotriva necazurilor. Nu gandi ca sunt mic si neputincios, pentru ca primindu-ma pe mine in viata ta, maicuta buna, pe Pruncul Hristos il primesti. Tresar de bucurie gandind cum ti-ai rezema capul obosit pe umarul meu si cata putere ai gasi acolo, cum voi 'fi reazemul batranetilor tale. Maicuta, trebuie sa-ti marturisesc ce frica-mi este la gandul ca lama taioasa ma va sfasia si ma va transforma in bucatele mici, fara de viata, care vor ajunge la gunoi... Oare tu nu auzi cum imi bate inimioara si cum tremur de frica? Maicuta draga, as vrea sa ma pot uita in ochii tai si sa te rog sa ai mila de mine, sa-ti zambesc dragalas - cum numai eu stiu - si sa te strang in brate si sa-ti dau forta si curaj, incredere si convingerea ca nu omorandu-ma pe mine vei scapa de necazuri, ci abia atunci vei da de greutati, pentru ca il vei mania pe Bunul Dumnezeu. Tu stii cat e de greu sa suporti o nedreptate: o observatie, o mustrare venita din partea cuiva care-ti raneste doar orgoliul. Imagineaza-ti ce inseamna pentru mine sa port povara nedreptatii tale, cand tu ma dai nu numai mortii pamantesti, care e atat de grea, dar ma lipsesti si de lumina lui Hristos. Ma rog Maicii Domnului sa te lumineze si sa-ti dea putere, intelepciune si un pic de dragoste si mila si pentru mine, cel ce sunt trup din trupul tau, suflet din sufletul tau, copilul tau nevinovat. AMIN!"


Definiţie...

Dragostea - rădăcina şi izvorul binelui - Sfântul Ioan Gură de Aur

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...