Definiţie...

Dragostea - rădăcina şi izvorul binelui - Sfântul Ioan Gură de Aur

marți, 16 august 2011

Despre unii arbori istorici celebri...


"Amicul meu Domnul Doctor Frankel în opul său "Voiagiu la Ierusalem" zice că nu ştie dacă cineva a gândit până acum a face descrierea a arboriloru antici celebri în istoria lumei care există şi acumu. Dânsul pomeneşte de unele speţe remarcabile, ale acestor arbori de care vomu cita unele aici.
Chiar acum înfloreşte pe fiecare an arborul Terebentina (care dă termentină) în Mamra în Palestina sub care, după biblie, Patriarhul Avram a şezutu nainte cinci mii de ani şi a priimitu cu ospitalitate călătorii care veneau la dânsu. Majestoşii Cedrii din Libanon care a umbritu regele filosofu Solomonu, stau şi acum în muntele Libanon. Arborul Sicomora sub umba căruia s'a odihnit Sfânta Fecioară Maria Maica Domnului, există şi acum şi poartă fructe dulci. Dar Măslinii din Gaetale numiţi în Evanghelie, stau şi acum şi poartă după 1800 de ani, frunze verzi.
Cine nu ştie, continuă Frankel de vestitul arbor de castane pe muntele Aetna în Sicilia, asemenea şi de stejarul celebru în Boemia sub care a dormit celebrul revoluţionar Cisca, care a fost tăiatu dinadinsu după ordinul împăratului Iosif II? Asemenea există şi acumu în Mănăstirea San Onofrio în Italia, stejarul sub umbra căruia a visat divinul poet al "Ierusalimu liberata" fiind bolnav şi ocupându'se mai multu de viziunele unei alte lume decât a lumei prezente? Teiulu sub care Gullom Tell a proclamatu libertatea republicană a Elveţiei, stă şi acumu; apoi în continentul nou există un alt arboru, asta este un pomu, sub care nemuritorul Washington a născocitu libertatea unei alte republice, încă mai mare, aste sântu staturile unite ale Americei! În Dalmaţia există şi acumu un arboru de dafinu, cu a căruia ramură s'a coronatu Iuliu Cesaru când s'a proclamatu celu d'întâiu imperatoru al Romei. Totu un Dafinu umbrează şi până în zilele noastre mormântul celebrului poet latin Virgilius Maro. Lângă Bujukdere la Constantinopol a stătut încă în seculul trecutu unu şiru de arbori platani care a umbritu armata Cruciaţilor sub Godefroid de Bouillon în anul 1096. Pe insula Greacă Kos stă şi acumu lângă portu o plantană antică sub care, dupe tradiţiunea popolară, a şezutu Hippocrate tatăl artei medicale. Asemenea se arată pe insulele Boromeice un arboru în coaja căruia generalul Bonaparte a incizat zicerea Victoria (biruinţa) o zi naintea bătăliei celebre de Marengo.
Eată că arborii sunt mai fericiţi decât noi; ele păstrează câteodată memoriul faptelor noastre, pe când noi înşine de mult ne'am perdutu şi fiinţa noastră s'a ştersu dupe faţa pământului. Dară asemenea antichităţi, trebuie să fie sacre şi venerate de către orice omu de simţiminte delicate şi nobile şi asemenea arboru trebuie să fie protegeatu de către chiar publiculu însuşi în contra vandalismului unora oameni ordinari care n'au nici unu simţimânt pentru veneraţiunea trecutului, fiindcă n'au nici un viitor."
Izvor: Isis sau Natura Jurnal pentru Răspândirea Ştiinţelor Naturale şi Exacte în toate clasele de Dr. Iulius Barasch (Anul 1858)
 
Print Friendly and PDFPrintPrint Friendly and PDFPDF

Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...