Definiţie...

Dragostea - rădăcina şi izvorul binelui - Sfântul Ioan Gură de Aur

vineri, 12 august 2011

Mihai Viteazul - Partea a-II-a

"Deci făcându-se aceste războaie Harbat şi Bekiş Işfan, căpitanii Ungurilor, avură împutăciune cu Mihai-Vodă, că nu'i suferi, ci'i trimise la Bator Jikmont craiu, şi 'i trimise alţi căpitani pre Kilerbent. Iară Mihai-Vodă îl trimise cu banul Mantea la cetatea Brăilei, şi acolo tocmind oştile, începură a bate cetatea tare, şi o sparseră până în pământ şi mulţi Turci periră.
Făcându-se aceste războaie, şi nevoindu-se Mihai-Vodă foarte tare pentru creştini, iar Bator Jikmont craiul socotise că nu va mai avea Mihai-Vodă nici o nevoie de Turci, ci făcu sfat cu toţi voevozii Ardealului cum să scază pre Mihaiu-Vodă despre ţara Muntenească să fie mai mic şi ascultător de poruncile lui, şi să'i oprească ţara cu tot venitul ei. Iară Mihaiu-Vodă, dacă prinse de veste, el nu suferi, ci trimise la Bator Jikmont boiarii bătrâni sfetnici, anume: Eftimie Mitropolitul cu amânduoi episcopii, şi pre Mitrea vornicul şi Isar logofătul, şi Dumitru vornicul, şi Radul Buzescul şi alţi boiari mulţi de ţară, cum Mihaiu-Vodă să fie ascultător de Bator Jikmont, iară de ţară să n'aibă scădere, ci să o ţie deplină şi să se ajute unii cu alţii dupre cum le'au fost jurământul d'întâiu. Deci într'aceşti boiari ce'i trimisese Mihaiu-Vodă pentru tocmeală, învrăjbitoriul diavolul, umblase în mijlocul lor, de se apucase unii ca aceia mai tare să facă vrajbă decât pace, cum să scază pre Mihaiu-Vodă din ţară. Iară ceilalţi boiari, ce se nevoia să slujească domnului său în dreptate, de neprieteni fură biruiţi, şi scăzură pre Mihaiu-Vodă despre domnia ţărei şi despre venitul ei, numai să fie tocmai cu căpitanii lui. Şi alease Bator Jikmont 12 boiari juraţi munteni, puindu-i ispravnici preste tot venitul ţărei, şi să fie sub porunca lui. În vremea aceea fiind Aron-Vodă domnu Moldovei, trimisu-i-au Bator Jikmont oşti ajutor, şi căpitani pre ei Bărcea Andreiaşi; şi nevoindu-se Aron-Vodă pentru creştini tare, tăiară Turcii mulţi, ca să dobândească cinste; iară el căzu la mare pacoste şi năpastă pentru multe pâri mincinoase; că trimise Bator Jikmont de'l legase cu doamna sa, şi'i luară toată averea scoţându-l din ţara lui cu mare ruşine, băgându-l în temniţa vinovaţilor, tăindu-i boiarii şi toate capetele de april. 23 veleatu 7103 (1595 d.X), şi puseră domn în locul lui pre Răzvan care era agă la Aron-Vodă, şi'i schimbară numele Ştefan-Vodă. Iară Mihaiu-Vodă dacă prinse de veste foarte se întristă. Pre acea vreme muri şi sultanu Murat, şi luă împărăţia Sultanu Mehmet. Şi dacă stătu el împărat nu putu răbda atâta ruşine, ci alease pe Sinan-Paşa cu mulţime de Turci, şi trimiţându-i asupra lui Mihaiu-Vodă, biruind până la Ruşi făcură pod peste Dunăre. Mihaiu dacă înţelease de aceasta el încă'şi strânse toate oştile ca să iasă împotriva vrăjmaşilor; trimise şi la Ştefan Vodă al Moldovei, ca să'i vie cu oşti ajutor, şi îndată purcese gata. Iară Bator Jikmont trimisese la Rodolf împăratul creştinesc ca să'i dea pe soru'sa să'i fie crăiasă; trimise şi la Mihaiu-Vodă, ca să meargă să fie şi el la nuntă, că nu ştia de Turci că vin asupra ţărei Munteneşti. Iară Mihaiu-Vodă, văzând atâta vrăjmaşi că vin asupra creştinilor, trimis'au la Bator Jikmont pre Stroe Buzescul şi Radu Kalofirescu cu daruri scumpe de nuntă, şi spuseră şi această veste cum Turcii cu toată puterea împărătească au sosit la Dunăre şi au făcut pod să treacă asupra creştinilor. Atuncea Bator Jikmont, de grabă trimise în toată ţara lui de'şi strânse toate oştile, şi trimise şi la împăratul creştinesc de'i dete o seamă de oşti ajutor. Iară până vru a veni ajutorul de la Bator Jikmont, Turcii trecură Dunărea şi începură a robi şi a prăda, şi'şi puse tabăra la sat la Călugăreni. Iar Mihaiu-Vodă dacă văzu că i se zăboveşte ajutorul, el îşi strânse oastea câtă avu, şi pripi de se loviră cu Turcii de faţă în apa Neajlovului în vadul Călugărenilor, şi fu războiu foarte mare la avg. 13 zile de dimineaţa până seara, şi multu sânge se vărsă, cât şi apa era amestecată cu sânge."

- va urma -

Izvor: ISTORIA ŢĂRII ROMÂNEŞTI Începând de la descălecătoarea Românilor la Turnul Severin; şi de supunerea lor sub RADUL NEGRU, după trecerea lui din Ardeal aici în ţară, până la anul 7236 (1728 după Hristos)
(Manuscris vechi găsit în oraşul Chişinău de Ierodiaconul Daniil, când se afla acolo în surghiun cu răposatul întru fericire Mitropolitul Grigorie)
Print Friendly and PDFPrintPrint Friendly and PDFPDF

Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...