Mihai Viteazul - Partea a-XIII-a

"Iar' dacă merse Ieremia-Vodă înaintea lui Mihai-Vodă, el se întoarse de plecă spre cetatea Hotinului; iară oştile lui Mihai-Vodă ajunseră pre oştile Ieremiei-Vodă la un loc anume Jujcea, şi fu acolo război mare oare-câtăva vreme, şi mulţi Moldoveni şi Leşi periră. Deteră de aci Moldovenii dosul a fugi şi Leşii, până se apropiară de cetatea Hotinului. Deci iară opriră a darea războiu; Mihai-Vodă îi pripi; ei dacă văzură că vor peri toţi câţi scăpară, se închinaseră cu Ieremia-Vodă în cetatea Hotinului; Mihai-Vodă începu a bate cetatea, şi o bătu trei zile; dacă văzu că nu o va putea sparge puseră păzitori împrejurul cetăţei, şi se înturnă în Moldova în scaun în Iaşi. Iară Ieremia-Vodă dacă văzu că'l vor scoate din cetate, el ieşi furiş într'o noapte cu toţi boiarii lui, şi fugi în ţara Leşească.
Iară Mihai-Vodă începu a se scrie şi a se mărturisi domn şi a treia ţară. Atuncea toţi boiarii şi bătrânii Moldovei poftiră de la Mihai-Vodă, să le dea domn pre fiu-său Nicolae-Vodă, şi se făgădui aşa. Şi alese doi boiari, anume Radul Buzescul şi Stoica postelnicul, şi 300 de boiari Moldoveni ca să aducă pre Nicolae-Vodă să le fie domn; apoi în urmă Mihai-Vodă socoti cum este fiu-său mic, şi nu va putea fi domn într'o ţară de margine, căci tot se teme de Ieremia-Vodă. Deci Mihai-Vodă se lăsă de aceea şi tocmi oştile şi le puse capete mari, patru boiari anume: Udrea Hatmanul, şi Andronie vistierul, şi Sava armaşul, şi pe Negre spătarul ca să ţie aceia ţara Moldovei, şi el se întoarse iar' la scaunul său în Belgrad. Şi aciaşi îi veni sol de la Rodolf împăratul creştinesc cerşind ţara Ardealului să fie a lui, şi să ţie Mihai-Vodă ţara Muntenească şi ţara Moldovei că'i va prisosi. Iară el nu se îndură de Ardeal, ci silea să 'şi tocmească de către împăratul ca să ţie şi Ardealul. Şi trimise doi boiari anume Kornea Gaşpard şi Tudosie logofătul, rugându-se împăratului să'i lase Ardealul cum şi l'au dobândit, şi să'l slobozească asupra Turcilor, să meargă întâiu la Timişoara să o ia de la Turci. Atuncea găti şi pre Marko-Vodă sin Pătraşco voevod, şi 'l trimise domn să fie la Moldova, şi cu dânsul Preda Buzăscul; şi dacă sosiră în Iaşi începură a se veseli."

- va urma-

Izvor: ISTORIA ŢĂRII ROMÂNEŞTI Începând de la descălecătoarea Românilor la Turnul Severin; şi de supunerea lor sub RADUL NEGRU, după trecerea lui din Ardeal aici în ţară, până la anul 7236 (1728 după Hristos)

(Manuscris vechi găsit în oraşul Chişinău de Ierodiaconul Daniil, când se afla acolo în surghiun cu răposatul întru fericire Mitropolitul Grigorie)