Definiţie...

Dragostea - rădăcina şi izvorul binelui - Sfântul Ioan Gură de Aur

vineri, 12 august 2011

Mihai Viteazul - Partea a-X-a



"Dupre aceea Bator Jikmont craiu, iară intrase în multe gânduri care nu i'au fost nici de un folos nici lui nici ţărei; cum zice că omul înţelept află calea şi pre unde n'au umblat; iar' dacă'şi perde firea rătăceşte şi pre unde a umblat. Ca şi Bator Jikmont craiul: încă nu'i ajunse cât îşi închină ţara la împăratul creştinesc, şi apoi lăsă şi credinţa ce făcuse cu împăratul năpustind cetatea Epulia, şi viind la Ardeal se apucă cu Mihai-Vodă de cea prietenie d'întâiu. Apoi el nici aşa nu se aşeză, ci iară luă gând rău ca să se desparţă de Mihai-Vodă şi să închine Ardealul Turcilor; ci aminterea n'au avut cum face pentru jurământ rău şi greu ce făcuse cu Mihai-Vodă, cum până va fi el crai în Ardeal, Turcii să n'aibă treabă.
Deci făcu Bator Jikmont sfat viclean şi trimise în ţara Leşească la văru-său Bator Andreiaşu cum să vie ca să fie crai în locul lui şi el să tocmească cu Turcii ca să înşale pre Mihai-Vodă; şi veni Bator Andreiaş până în cetatea Mediaşului. Acolo se împreună cu Bator Jikmont, şi se strânseră tăţi voevozii şi neameşii, jurând toţi cu Bator Andreiaş; iară Bator Jikmont i'au ales o cetate anume Velciul; şi el încă purcese de se duse în ţara Leşească, iar Bator Andreiaş rămase a fi craiu Ardealului.
Atunci Irimia-Vodă domnul ţărei Moldovei, dacă se aşeză Bator Andreiaş pre crăie, trimise cărţi la Bator-Andreiaş cum să fie amândoi una, şi să scoaţă pre Mihai-Vodă din mijlocul lor, iară de nu va ieşi de voie, ei să ridice oşti asupră'i să'l prinză să'l dea Turcilor; şi Bator-Andreiaş fu bucuros acelui sfat rău, şi trimise tot la Mihai-Vodă pre un neameş anume Ciomârtan Tamaş, cum să iasă Mihai-Vodă din ţară, că apoi va intra în mâinile Turcilor. Iară Mihai-Vodă dacă auzi de acest sfat amar, el încă îşi strânse toţi boiarii şi făcură sfat foarte de folos. Dacă văzu Mihai-Vodă că'i se ridică atâta rău pre cap el într'altă parte n'au avut cuget, ci trimise la împăratul creştinesc de unde avea de atâta vreme milă şi ajutor, şi obidi de toate câte'i se tâmplară pre capul lui. Ceru oşti ajutor cum să iasă asupra lui Bator Andreiaş, care se închinase Turcilor. Iar' împăratul creştin fu bucuros să facă de toate pre voia lui Mihai-Vodă; într'aceea şi el încă se veseli, şi degrabă trimise şi'şi strânse toate oştile şi purcese la Ardeal asupra lui Bator Andreiaş. Trecând muntele descălecară în luncile Braşovului; acolo veniră toţi braşovenii de se închinară lui Mihai-Vodă cu daruri scumpe; iară el dacă văzu că'i se închinară cetăţenii se veseli, şi trimise la Radul Buzescul şi la Udrea banul, să sară şi ei cu toate oştile Craiovei şi Jiului, şi ai Mehedinţilor, să iasă cu ele înaintea lui Mihai-Vodă către luncile Sibiului. Iară Bator Andreiaş dacă prinse de veste de Mihai-Vodă, cum au intrat cu toate oştile în Ardeal, degrabă trimise şi el de'şi strânse toate oştile şi purcese şi el către Sibiu împotriva lui Mihai-Vodă, şi puseră tabără din jos de Sibiu, şi făcură şanţ, şi răzimă oastea de către zidul cetăţii Sibiului; Iară oştile lui Mihai-Vodă încă se strânseră toate şi toţi boiarii, şi puseră tabăra la sat la Veştin.Deci când fu în luna oktomvr. 17 zile miercuri, arătară-se strejile lor, şi se văzură oştile. Iar' dacă văzu Bator Andreiaş cum Mihai-Vodă este gata cu toate oştile şi venise pre război, el foarte se îngrijă tare şi vru atuncea să se sfătuiască de pace. O! nepricepută minte omenească! câtă vreme fu de a tocmi ţara şi a face pace, nu o tocmiră, ci vrură să tocmească când nu le fu de nici un folos; că trimiţând unii la alţii pentru pace, mai vrajbă făcură. Că dacă văzură oştile, ei năvălea spre sfadă, şi pace nu putură tocmi; însă se vorbiră de faţă unii cu alţii, oktomv. 18, joi. Şi fu război mare până seara, şi făcură încă a'i învinge Bator Andreiaş cu Ungurii; dar' mai apoi birui Mihai-Vodă cu Muntenii, şi mult sânge se vărsă, şi multă oaste rămase pre câmpii Sibiului.
Bator Andreiaş dacă văzu că'i piere toţi voinicii şi 'i se sparse oastea, şi este izbânda lui Mihai-Vodă, el tare începu a blestema pe Iremia-Vodă căci scornise pe Mihai-Vodă asupra'i, de'şi puse ţara şi crăia; şi se alese cu puţini voinici şi plecă a fugi să scape în ţara Leşească; şi dobândi Mihai-Vodă scaunul de crăie şi tot Ardealul, şi toată ţara Bârsei şi toţi Săcuii. Deci şezu Mihai-Vodă în scaun în Belgrad okt. 26, într'o zi de luni."

- va urma -
Izvor: ISTORIA ŢĂRII ROMÂNEŞTI Începând de la descălecătoarea Românilor la Turnul Severin; şi de supunerea lor sub RADUL NEGRU, după trecerea lui din Ardeal aici în ţară, până la anul 7236 (1728 după Hristos)
(Manuscris vechi găsit în oraşul Chişinău de Ierodiaconul Daniil, când se afla acolo în surghiun cu răposatul întru fericire Mitropolitul Grigorie
 
Print Friendly and PDFPrintPrint Friendly and PDFPDF

Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...